A diferenza in l'incertezza di misurazione è l'errore di misurazione

L'incertezza è l'errore di a misurazione sò pruposizioni basi studiate in metrologia, è ancu unu di i cuncetti impurtanti spessu usati da i teste di metrologia.Hè direttamente ligata à l'affidabilità di i risultati di a misurazione è a precisione è a coerenza di a trasmissione di u valore.In ogni casu, assai persone facilmente cunfundenu o abusanu i dui per via di cuncetti pocu chjaru.Questu articulu combina l'esperienza di studià "Evaluazione è Espressione di l'incertezza di misurazione" per fucalizza nantu à e sferenze trà i dui.A prima cosa chì deve esse chjaru hè a diffarenza conceptuale trà incertezza di misurazione è errore.

L'incertezza di misurazione carattarizeghja a valutazione di a gamma di valori in quale si trova u veru valore di u valore misuratu.Dà l'intervallu in quale u valore veru pò falà secondu una certa probabilità di cunfidenza.Pò esse a deviazione standard o multiplici, o a mità di larghezza di l'intervallu chì indica u livellu di cunfidenza.Ùn hè micca un errore veru specificu, solu spressione quantitativamente a parte di u intervallu d'errore chì ùn pò micca esse currettu in forma di paràmetri.Hè derivatu da a correzione imperfetta di l'effetti accidintali è di l'effetti sistematichi, è hè un paràmetru di dispersione utilizatu per caratterizà i valori misurati chì sò raghjone assignati.L'incertezza hè divisa in dui tipi di cumpunenti di valutazione, A è B, secondu u metudu di ottene.U cumpunente di valutazione di u tipu A hè a valutazione di l'incertezza fatta attraversu l'analisi statistiche di a serie d'osservazione, è u cumpunente di valutazione di u tipu B hè stimatu basatu annantu à l'esperienza o altre informazioni, è si assume chì ci hè un cumpunente di incertezza rapprisintatu da una "deviazione standard" approssimativa.

In a maiò parte di i casi, l'errore si riferisce à l'errore di misurazione, è a so definizione tradiziunale hè a diferenza trà u risultatu di a misurazione è u valore veru di u valore misuratu.Di solitu pò esse divisu in dui categurie: errori sistematicu è errori accidintali.L'errore esiste objetivamente, è deve esse un valore definitu, ma postu chì u valore veru ùn hè micca cunnisciutu in a maiò parte di i casi, u veru errore ùn pò esse cunnisciutu precisamente.Cerchemu solu l'approssimazione megliu di u valore di a verità in certi cundizioni, è u chjamemu u valore di verità convenzionale.

Per mezu di a cunniscenza di u cuncettu, pudemu vede chì ci sò principalmente e seguenti differenzi trà l'incertezza di misurazione è l'errore di misurazione:

1. Differenzi in i scopi di valutazione:

L'incertezza di a misurazione hè destinata à indicà a scatter di u valore misuratu;

U scopu di l'errore di misurazione hè di indicà u gradu à quale i risultati di a misurazione s'alluntanu da u valore veru.

2. A diffarenza trà i risultati di valutazione:

L'incertezza di misurazione hè un paràmetru senza signu spressu da a deviazione standard o multipli di a deviazione standard o a mità di larghezza di l'intervallu di cunfidenza.Hè evaluatu da e persone basatu annantu à l'infurmazioni cum'è esperimenti, dati è sperienza.Pò esse determinatu quantitativamente da dui tipi di metudi di valutazione, A è B. ;

L'errore di misurazione hè un valore cù un signu pusitivu o negativu.U so valore hè u risultatu di a misura minus u valore veru misuratu.Siccomu u veru valore hè scunnisciutu, ùn pò micca esse acquistatu accuratamente.Quandu u valore veru convenzionale hè utilizatu invece di u valore veru, solu u valore stimatu pò esse acquistatu.

3. A diffarenza di fattori influenzanti:

L'incertezza di a misurazione hè ottenuta da e persone attraversu l'analisi è a valutazione, per quessa hè ligata à a cunniscenza di e persone di u misurandu, influenzendu a quantità è u prucessu di misurazione;

L'errori di misurazione esistenu obiettivamente, ùn sò micca affettati da fatturi esterni, è ùn cambianu micca cù l'intelligenza di e persone;

Per quessa, quandu eseguisce l'analisi di incertezza, diversi fattori influenti deve esse cunsideratu cumplettamente, è a valutazione di incertezza deve esse verificata.Altrimenti, a causa di analisi è stima insufficiente, l'incertezza stimata pò esse grande quandu u risultatu di a misurazione hè assai vicinu à u valore veru (vale à dì, l'errore hè chjucu), o l'incertezza datu pò esse assai chjuca quandu l'errore di misurazione hè in realtà. grande.

4. Differenzi per natura:

In generale, ùn hè micca necessariu di distingue e proprietà di l'incertezza di misurazione è i cumpunenti di incertezza.S'ellu ci vole à esse distinti, si deve esse spressione cum'è: "cumpunenti di incertezza introduttu da effetti casuali" è "cumpunenti di incertezza introduttu da effetti di sistema";

L'errore di misurazione pò esse divisu in errori aleatorii è errori sistematichi secondu e so proprietà.Per definizione, sia l'errore aleatoriu sia l'errore sistematicu sò cuncetti ideali in u casu di infinite misurazioni.

5. A diffarenza trà a currezzione di i risultati di a misurazione:

U terminu "incertezza" stessu implica un valore stimabile.Ùn si riferisce micca à un valore di errore specificu è precisu.Ancu s'ellu pò esse stimatu, ùn pò micca esse usatu per correggerà u valore.L'incertezza introdotta da correzioni imperfette pò esse cunsiderata solu in l'incertezza di i risultati di misurazioni curretti.

Se u valore stimatu di l'errore di u sistema hè cunnisciutu, u risultatu di a misurazione pò esse currettu per ottene u risultatu di a misura corretta.

Dopu chì una magnitude hè corretta, pò esse più vicinu à u valore veru, ma a so incertezza ùn solu ùn diminuite, ma qualchì volta diventa più grande.Questu hè principarmenti perchè ùn pudemu micca sapè esattamente quantu hè u valore veru, ma pudemu solu estimà u gradu à quale i risultati di a misurazione sò vicinu o alluntanati da u valore veru.

Ancu s'è l'incertezza è l'errore di misurazione anu e differenze sopra, sò sempre strettamente ligati.U cuncettu di incertezza hè l 'applicazzioni è espansione di a teoria di errore, è l'analisi di l'errore hè sempre a basa teorica per a valutazione di l'incertezza di a misurazione, soprattuttu quandu a stima di i cumpunenti di tipu B, l'analisi d'errore hè inseparabile.Per esempiu, e caratteristiche di i strumenti di misurazione ponu esse descritte in termini di errore massimu permissibile, errore d'indicazione, etc. U valore limite di l'errore permissibile di l'instrumentu di misurazione specificatu in e specificazioni tecniche è regulamenti hè chjamatu "errore massimu permissibile" o "limite d'errore permissibile".Hè a gamma permissibile di l'errore di indicazione specificata da u fabricatore per un certu tipu di strumentu, micca l'errore propiu di un certu strumentu.L'errore massimu permissibile di un strumentu di misurazione pò esse truvatu in u manuale di l'instrumentu, è hè spressu cù un segnu più o minus quandu spressu cum'è un valore numericu, generalmente spressione in errore assolutu, errore relativo, errore di riferimentu o una cumminazione di questu.Per esempiu ± 0.1PV, ± 1%, etc. L'errore massimu permissibile di u strumentu di misurazione ùn hè micca l'incertezza di misurazione, ma pò esse usata com'è a basa per a valutazione di l'incertezza di a misurazione.L'incertezza introdutta da u strumentu di misurazione in u risultatu di a misura pò esse valutata secondu l'errore massimu permissibile di l'instrumentu secondu u metudu di valutazione B-type.Un altru esempiu hè a diffarenza trà u valore d'indicazione di u strumentu di misurazione è u valore veru accunsentutu di l'input currispundenti, chì hè l'errore d'indicazione di u strumentu di misurazione.Per i strumenti di misura fisiche, u valore indicatu hè u so valore nominale.Di solitu, u valore furnitu o riproduciutu da un standard di misurazione di livellu più altu hè utilizatu cum'è u valore veru accunsentutu (spessu chjamatu valore di calibrazione o valore standard).In u travagliu di verificazione, quandu l'incertezza ampliata di u valore standard datu da u standard di misurazione hè da 1/3 à 1/10 di l'errore massimu permissibile di l'instrumentu testatu, è l'errore d'indicazione di l'instrumentu testatu hè in u massimu permessu specificatu. errore, pò esse ghjudicatu cum'è qualificatu.


Tempu di Postu: Aug-10-2023