L'incertezza di misurazione è l'errore sò pruposizioni basiche studiate in metrologia, è ancu unu di i cuncetti impurtanti spessu usati da i tester di metrologia. Hè direttamente ligata à l'affidabilità di i risultati di misurazione è à a precisione è a cunsistenza di a trasmissione di u valore. Tuttavia, parechje persone cunfondenu facilmente o abusanu di i dui per via di cuncetti pocu chjari. Questu articulu combina l'esperienza di studià "Valutazione è Espressione di l'Incertezza di Misurazione" per fucalizza si nantu à e differenze trà i dui. A prima cosa da esse chjara hè a differenza cuncettuale trà l'incertezza di misurazione è l'errore.
L'incertezza di misurazione caratterizeghja a valutazione di l'intervallu di valori in u quale si trova u veru valore di u valore misuratu.Dà l'intervallu in u quale u valore veru pò cascà secondu una certa probabilità di fiducia. Pò esse a deviazione standard o multipli di questu, o a mezza larghezza di l'intervallu chì indica u livellu di fiducia. Ùn hè micca un errore veru specificu, esprime solu quantitativamente a parte di a gamma di errore chì ùn pò esse curretta in forma di parametri. Hè derivatu da a currezzione imperfetta di effetti accidentali è effetti sistematichi, è hè un parametru di dispersione utilizatu per caratterizà i valori misurati chì sò ragiunevolmente assignati. L'incertezza hè divisa in dui tippi di cumpunenti di valutazione, A è B, secondu u metudu di ottene li. U cumpunente di valutazione di tipu A hè a valutazione di l'incertezza fatta per mezu di l'analisi statistica di serie d'osservazione, è u cumpunente di valutazione di tipu B hè stimatu in basa à l'esperienza o altre informazioni, è si suppone chì ci sia un cumpunente di incertezza rapprisentatu da una "deviazione standard" apprussimativa.
In a maiò parte di i casi, l'errore si riferisce à l'errore di misurazione, è a so definizione tradiziunale hè a differenza trà u risultatu di a misurazione è u veru valore di u valore misuratu.Di solitu si pò divisà in duie categurie: errori sistematichi è errori accidentali. L'errore esiste obiettivamente, è duveria esse un valore definitu, ma postu chì u veru valore ùn hè micca cunnisciutu in a maiò parte di i casi, u veru errore ùn pò esse cunnisciutu cù precisione. Cerchemu solu a megliu approssimazione di u valore di verità in certe cundizioni, è a chjamemu u valore di verità cunvinziunale.
Attraversu a capiscitura di u cuncettu, pudemu vede chì ci sò principalmente e seguenti differenze trà l'incertezza di misurazione è l'errore di misurazione:
1. Differenze in l'ubbiettivi di valutazione:
L'incertezza di misurazione hè destinata à indicà a dispersione di u valore misuratu;
U scopu di l'errore di misurazione hè di indicà u gradu in u quale i risultati di misurazione si discostanu da u valore veru.
2. A diffarenza trà i risultati di a valutazione:
L'incertezza di misurazione hè un parametru senza segnu espressu da a deviazione standard o multipli di a deviazione standard o a mezza larghezza di l'intervallu di cunfidenza. Hè valutata da e persone in basa à informazioni cum'è esperimenti, dati è sperienza. Pò esse determinata quantitativamente da dui tipi di metudi di valutazione, A è B. ;
L'errore di misurazione hè un valore cù un segnu pusitivu o negativu. U so valore hè u risultatu di a misurazione menu u valore veru misuratu. Siccomu u valore veru hè scunnisciutu, ùn pò esse ottenutu cù precisione. Quandu u valore veru cunvinziunale hè adupratu invece di u valore veru, solu u valore stimatu pò esse ottenutu.
3. A diffarenza di i fattori d'influenza:
L'incertezza di misurazione hè ottenuta da e persone per mezu di l'analisi è di a valutazione, dunque hè ligata à a comprensione di e persone di u misurandu, chì influenza a quantità è u prucessu di misurazione;
L'errori di misurazione esistenu obiettivamente, ùn sò micca affettati da fattori esterni è ùn cambianu micca cù a capiscitura di a ghjente;
Dunque, quandu si esegue l'analisi di l'incertezza, i diversi fattori d'influenza devenu esse pienamente presi in considerazione, è a valutazione di l'incertezza deve esse verificata. Altrimenti, per via di un'analisi è di una stima insufficienti, l'incertezza stimata pò esse grande quandu u risultatu di a misurazione hè assai vicinu à u valore veru (vale à dì, l'errore hè chjucu), o l'incertezza data pò esse assai chjuca quandu l'errore di misurazione hè in realtà grande.
4. Differenze per natura:
In generale, ùn hè micca necessariu distingue e proprietà di l'incertezza di misurazione è di i cumpunenti d'incertezza. S'elli anu bisognu d'esse distinti, devenu esse espressi cum'è: "cumpunenti d'incertezza introdutti da effetti aleatorii" è "cumpunenti d'incertezza introdutti da effetti di sistema";
L'errori di misurazione ponu esse divisi in errori aleatorii è errori sistematichi secondu e so proprietà. Per definizione, sia l'errori aleatorii sia l'errori sistematichi sò cuncetti ideali in u casu di infinite misurazioni.
5. A diffarenza trà a currezzione di i risultati di misurazione:
U termine "incertezza" stessu implica un valore stimabile. Ùn si riferisce micca à un valore d'errore specificu è esattu. Ancu s'ellu pò esse stimatu, ùn pò esse adupratu per curregge u valore. L'incertezza introdutta da currezzioni imperfette pò esse cunsiderata solu in l'incertezza di i risultati di misurazione curretti.
Sè u valore stimatu di l'errore di u sistema hè cunnisciutu, u risultatu di a misurazione pò esse currettu per ottene u risultatu di a misurazione currettu.
Dopu chì una magnitudine hè stata curretta, pò esse più vicina à u valore veru, ma a so incertezza ùn solu ùn diminuisce micca, ma qualchì volta diventa più grande. Questu hè principalmente perchè ùn pudemu micca sapè esattamente quantu hè u valore veru, ma pudemu solu stimà u gradu in u quale i risultati di a misurazione sò vicini o luntani da u valore veru.
Ancu s'è l'incertezza di misurazione è l'errore anu e differenze sopra menzionate, sò sempre strettamente ligati. U cuncettu d'incertezza hè l'applicazione è l'espansione di a teoria di l'errore, è l'analisi di l'errore hè sempre a basa teorica per a valutazione di l'incertezza di misurazione, in particulare quandu si stimanu i cumpunenti di tipu B, l'analisi di l'errore hè inseparabile. Per esempiu, e caratteristiche di i strumenti di misurazione ponu esse descritte in termini di errore massimu permessu, errore d'indicazione, ecc. U valore limite di l'errore permessu di u strumentu di misurazione specificatu in e specificazioni tecniche è i regulamenti hè chjamatu "errore massimu permessu" o "limite d'errore permessu". Hè u range permessu di l'errore d'indicazione specificatu da u fabricatore per un certu tipu di strumentu, micca l'errore attuale di un certu strumentu. L'errore massimu permessu di un strumentu di misurazione pò esse truvatu in u manuale di u strumentu, è hè espressu cù un segnu più o menu quandu hè espressu cum'è un valore numericu, di solitu espressu in errore assolutu, errore relativu, errore di riferimentu o una cumminazione di questi. Per esempiu ± 0,1 PV, ± 1%, ecc. L'errore massimu permessu di u strumentu di misurazione ùn hè micca l'incertezza di misurazione, ma pò esse adupratu cum'è basa per a valutazione di l'incertezza di misurazione. L'incertezza introdutta da u strumentu di misurazione in u risultatu di a misurazione pò esse valutata secondu l'errore massimu permessu di u strumentu secondu u metudu di valutazione di tipu B. Un altru esempiu hè a differenza trà u valore d'indicazione di u strumentu di misurazione è u valore veru accunsentutu di l'input currispundente, chì hè l'errore d'indicazione di u strumentu di misurazione. Per i strumenti di misurazione fisichi, u valore indicatu hè u so valore nominale. Di solitu, u valore furnitu o ripruduttu da un standard di misurazione di livellu superiore hè adupratu cum'è u valore veru accunsentutu (spessu chjamatu valore di calibrazione o valore standard). In u travagliu di verificazione, quandu l'incertezza allargata di u valore standard datu da u standard di misurazione hè da 1/3 à 1/10 di l'errore massimu permessu di u strumentu testatu, è l'errore d'indicazione di u strumentu testatu hè in l'errore massimu permessu specificatu, pò esse ghjudicatu cum'è qualificatu.
Data di publicazione: 10 d'aostu 2023



